Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva – Dealul Cetății Deva în administrarea Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva continuă expunerea online a evenimentelor legate de activitatea Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara și rolul acesteia în cultura hunedoreană de la finalul secolului al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea.

În rândurile de mai jos, dr. Dr. Bodό Cristina, Cercetător științific, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, vă prezintă activitatea desfășurată de Societatea de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara în vederea salvării ruinelor cetății de la Deva.

Dealul Cetății Deva în administrarea Societății de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara

<<Unul dintre obiectivele Societăţii de Istorie și Arheologie a Comitatului Hunedoara a fost salvarea monumentelor aflate pe raza comitatului Hunedoara. Sediul Societății s-a aflat la Deva, astfel că fortificația de pe dealul ce străjuiește dinspre nord orașul a suscitat interes din partea membrilor acesteia.În cadrul adunării generale din 1881 a Societăţii, Téglás Gábor, directorul muzeului Societăţii, propune ca aceasta să salveze ruinele cetăţii din Deva de la distrugerea definitivă și, prin panouri cu explicaţii, care să fie așezate în punctele mai importante ale cetăţii, să fie oferite informaţii referitoare la istoria acesteia.

Pornind de la această propunere, în perioada următoare se fac demersuri pe lângă autorităţile statului ca Dealul Cetăţii Deva să fie transferat în administrarea Societăţii hunedorene. În același an, s-a hotărât să se ceară Ministerului Finanţelor, ca proprietar în acel moment al Dealului Cetăţii, să dea dreptul de decizie asupra acestuia Societăţii, respectiv orașului Deva, pentru ca împreună să se ocupe de plantarea de copaci pe Dealul Cetăţii și de conservarea ruinelor. Ministerul finanţelor a răspuns că terenul cu ruinele cetăţii Deva este deja dat în chirie; însă ministerul declară că, după ce trece perioada de închiriere, adică sfârșitul lunii decembrie 1885, este dispus să treacă asociaţiei hunedorene dreptul de folosire al terenului în discuţie, cu condiţia ca Societatea să plătească o chirie de 10 forinţi pe an și impozitele aferente, iar în cazul plantării de copaci, copacii vor reprezenta proprietatea Tezaurariatului. După o serie de discuţii, în 1886 se semnează contractul de închiriere al Dealului Cetăţii.În iulie 1887 au început discuţiile cu Ministerul Finanţelor, prin intermedierea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, în vederea cumpărării teritoriului Dealului Cetăţii. Negocierile s-au purtat de-a lungul mai multor ani, până a fost găsită formula convenabilă tuturor părţilor.Într-un final, pe 10 iunie 1893, cu ocazia adunării generale, președintele Kuun Géza anunţă că ministrul Cultelor și Instrucţiunii Publice a oferit un ajutor de 500 forinţi Societăţii ca apreciere a activităţii acesteia. Se decide ca banii să fie folosiţi pentru cumpărarea Dealului Cetăţii, în vederea protejării ruinelor și a teritoriului fortificaţiei. Documentul de vânzare cumpărare este semnat pe 17 iulie 1893, între împuterniciţii Societăţii și Ministerul Finanţelor.

Principalele prevederi ale contractului:

– Societatea de Istorie se obliga să împădurească terenul care a reprezentat obiectul vânzării-cumpărării, să îngrijească copacii existenți și să folosească terenul doar ca loc pentru plimbare și recreere; în cazul în care această prevedere va fi încălcată, adică se va folosi sau valorifica într-un mod neconform cu obiectivul prevăzut, întregul teren cumpărat, cu toate eventualele investiții făcute, fără nicio despăgubire, se va întoarce în proprietatea Ministerului Finanțelor.

– În cazul în care Societatea se destramă, îşi încetează activitatea sau se contopeşte într-o altă asociaţie, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în discuţie trece asupra oraşului Deva, cu condiţia continuării împăduririlor, a întreţinerii ruinelor şi a plantaţiilor existente şi cu obligaţia utilizării exclusive ca loc de recreere. Dacă oraşul nu îşi asumă aceste obligaţii, Dealul Cetăţii revine Ministerului Finanţelor.

A fost înființată o comisie care avea ca principal obiectiv coordonarea activităților de punere în valoare a Dealului Cetății, iar cel care primește și își asumă responsabilitatea de a conduce lucrările și s-a îngrijit de punerea în practică a planurilor de amenajare a aleilor și conservare a ruinelor a fost Hajduczky József, membru al Societății de Istorie și profesor de matematică la Școala Regală Maghiară Superioară Reală din Deva.De-a lungul anilor se realizează lucrările pentru transformarea Dealul Cetății într-un loc atractiv pentru locuitorii orașului, prin realizarea unui parc, cu alei îngrijite (cu bănci pe alocuri), plantarea a diferite specii de arbori, și îngrijirea, conservarea și consolidarea ruinelor cetății.La începutul secolului al XX-lea, cu ocazia comemorării a 400 de ani de la nașterea întemeietorului Bisericii Unitariene, a fost așezată o placă în memoria lui Francisc Dávid (în 1910) și s-a planificat ridicarea unei capele comemorative.După terminarea Primului Război Mondial, patrimoniul Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara a fost preluat de Muzeul regional, înființat în 1920, iar autoritățile județene, prin acest muzeu, au administrat Dealul Cetății în perioada interbelică>>.

 

Foto

Imagini ale Cetății Deva (după Cetatea Deva. 750 de ani de la prima atestare documentară, editor: Ionuț-Cosmin Codrea, Cluj-Napoca, 2019)

Prima pagină a contractului de vânzare-cumpărare (Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Colecția de Istorie)