Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva – Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad

COMUNICAT

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prin Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad, ne prezintă astăzi, câteva pagini din jurnalul lui Gorcea Marcu, în care este detaliat „calendarul popular” al activităților agricole din luna  mai, a anilor 1982 și 1984.

Zile de lucru și de sărbătoare în luna mai.

Însemnările lui Gorcea Marcu, țăran din Ribița, mai, 1982 și 1984”

 

            ˂˂În satul tradițional de altădată, viața oamenilor se desfășura între coordonate stabile, jalonate de sărbătorile religioase și de lucrările agricole care trebuiau executate în funcție de anotimpuri, cele din urmă depinzând însă, într-o mare măsură, de fenomenele meteorologice manifestate în intervalele respective. Existența calendarului ca instrument de măsurare a timpului, are menirea de a pune de acord varietatea activităților umane cu fenomenele repetabile ale mediului terestru și cosmic. Astfel, din cele mai vechi timpuri, oamenii și-au pus de acord viața, prin intermediul calendarului, cu marile ritmuri ale naturii.

Însă, paralel cu un „calendar oficial”, recunoscut de stat și biserică, în România a supraviețuit până la începutul secolului al XX-lea și un „calendar neoficial”, denumit de etnologi „Calendar popular”. Acest calendar cuprinde informații practice, marcate de sărbători și obiceiuri, despre întreaga activitate ce se cerea efectuată pe sezoane, pe luni, săptămâni, zile: aratul, semănatul, urcatul sau coborâtul oilor de la munte, zilele favorabile sau nefaste pentru diverse activități, etc. Pentru toate aceste informații, Calendarul popular era considerat o sursă vastă de cunoștințe utile, pentru orice bun gospodar din lumea satului românesc de altădată.

Deși însemnările lui Gorcea Marcu vin dintr-o perioadă în care satul românesc se afla într-o accentuată fază de disoluție (1982-1984), de pierdere a tradițiilor și cunoștințelor străvechi, regăsim în aceste note sumare, dar de fiecare zi, aceeași acordare a țăranilor conservatori cu ritmurile naturii, cu fenomenele meteo, cu un calendar popular al lucrărilor agricole ce trebuiau efectuate în anumite momente ale anului, așa cum se moșteniseră ele „din bătrâni”. De asemenea, ele continuă o tradiție a intelectualilor și a fruntașilor satului din secolul al XIX-lea, de consemnare a unor fapte, întâmplări, trăiri din viața de zi cu zi, a unor evenimente importante  într-un jurnal.Din însemnările sale se observă importanța majoră pe care el o acordată fenomenelor meteorologice, fenomene care aveau o influență majoră asupra recoltelor viitoare. Soarele, căldura și ploile venite la vreme, aduceau îndestulare în gospodărie, iar munca trudnică de zi cu zi, nu era făcută în zadar. Sau din contră, vremurile neprielnice, puteau aduce sărăcie, chiar foamete.

Născut în anul 1910, Gorcea Marcu a fost unul dintre țăranii de vază ai satului Ribița, bun gospodar, cu terenuri bine lucrate și animale multe și frumoase. Din păcate, nu a avut copii, iar perioada comunistă venită peste fruntașii satului cu tot felul de șicane și opresiuni, l-au făcut să se încăpățâneze într-un conservatorism, care la un moment dat l-a transformat într-un personaj ciudat, care respingea tot ceea ce era nou. A umblat încălțat în opinci până prin anii 80, iar în casa sa, nemodernizată, este astăzi amenajat Punctul Muzeistic „Lada de zestre”˃˃ menționează Monica Dușan, muzeograf, Secția de Istorie și Artă, Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad.

Foto: Monica Dușan