Venituri uriașe la care unii români doar visează – Cele mai recente declaraţii de avere ale magistraților-șefi scot în evidenţă faptul că nu trebuie să ocupi cea mai înaltă funcţie pentru a câştiga cei mai mulţi bani. La capitolul plasamente, cei mai mulţi dintre şefii parchetelor preferă depozitele bancare, unde sumele nu sunt deloc de neglijat.

Veniturile realizate de magistrații analizați, în ultimul an fiscal, nu prezintă o ierarhie firească din punct de vedere al funcțiilor deținute. Cei mai mulți bani, în anul fiscal 2017 – 2018, i-a încasat vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Codruț Olaru. Acesta a primit 582.860,82 de lei, compuse din salarii de 525.279,82 de lei, activităţi didactice și venituri din drepturi de autor de 25.683 de lei, dar și restanțe din urmă, în sumă de 31.898 de lei.

Pe locul secund se poziționează procurorul general al României, Augustin Lazăr, care a realizat, în anul fiscal anterior, 404.152 de lei, din care salarii restante de la Parchetul Curții de Apel Alba Iulia de 8.492 de lei, salariul de la Parchetul General de 253.971 de lei, indemnizația de membru al CSM de 81.984 de lei și venituri în calitate de profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, în cuantum de 59.705 lei.Lazăr a reușit, însă, performanța, ca într-un an de zile să facă donații fiicei și ginerelui său de 386.244 de lei. Abia pe locul al treilea, a capitolul venituri, se află șefa Justiției din România. Președintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a realizat în ultimul an fiscal venituri de 356.851 de lei, în timp ce adjuncții săi, Gabriela Bogasiu și Iulian Dragomir au realizat venituri de 335.480 de lei, respectiv de 298.009 lei. Și președintele CSM Simona Marcu, a câştigat, în aceeași perioadă, 353.241,8 lei, mai puțin decât actuala șefă interimară de la DNA, Anca Jur.

Augustin Lazăr are 63 de ani și o vechime de 36 de ani ca procuror iar în această situație pensia sa se va ridica la suma de 27.000 de lei lunar.