MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE din DEVA – Muzeul arheologic Sarmizegetusa II

Anul 1924 marchează reluarea cercetărilor ştiinţifice ale metropolei romane, prin sprijinul acordat de către Al. Lapedatu, preşedintele „Comisiunii” şi „Institutul de Arheologie al Universităţii din Cluj” reprezentat de către C. Daicoviciu şi de colaboratori precum J. Mallász la început, O. Floca, M. Macrea sau M. Moga mai târziu. Pentru a se valoriza piesele descoperite se vor pune bazele unui muzeu.Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa, îl constituie în anul 1934 vizita regelui Carol al II-lea, însoţit de fiul său, Mihai.Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Sarmizegetusa, îl constituie în anul 1934 vizita regelui Carol al II-lea, însoţit de fiul său, Mihai.Noua expoziţie de bază se doreşte o îmbinare între vechi şi nou, între trecut şi prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2000 de ani.

În prima sală sunt prezentate începuturile Sarmizegetusei. Primii care au început să construiască aici au fost soldaţii din Legiunea IIII Flavia Felix. Într-o vitrină sunt expuse piese de echipament militar roman originale, iar în jur am prezentat reconstituiri ale diferitelor tipuri de soldaţi, cum ar fi: ofiţerul, centurionul, cornicenul, legionarul de rând şi un soldat din trupele auxiliare. Mai sunt prezente şi diferite unelte (dolabra) sau obiecte casnice folosite pe timp de campanie.Tot de la începuturile oraşului datează şi amfiteatrul, întrucât romanii aveau nevoie şi de relaxare. Am prezentat câteva tipuri de gladiatori, deoarece aceştia nu erau echipaţi la fel şi aveau tipuri diferite de a lupta. Printr-o machetă la scară am încercat să oferim o propunere de reconstituire a amfiteatrului de la Sarmizegetusa, practic astăzi acesta se mai păstrează doar până la nivelul cel mai de jos al zidurilor; cele două porţi principale în mare măsură au fost distruse, porţile pentru spectatori sau spaţiile destinate spectatorilor (delimitate pe criterii sociale), nu mai există.

În cea de a doua sală sunt prezentate câteva fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul oraşului. Statuetele mici de bronz se puteau regăsi în case, temple etc.În sala destinată tehnologiei romane am încercat să cuprindem instalaţii care au uşurat sau chiar au înfrumuseţat viaţa romanilor. Măsurarea timpului se putea face cu ajutorul cadranului solar.În camera din centrul arenei amfiteatrului, situată sub nivelul acesteia, se găsea pegma. Este vorba despre o maşinărie pentru realizarea de efecte speciale în timpul spectacolelor. La Sarmizegetusa este atestată printr-o inscripţie care îl menţionează pe C. Valerius Maximus, unul dintre cei care au lucrat cu această instalaţie.Aprovizionarea cu apă a oricărei aşezări romane era foarte importantă şi i se acorda maximum de interes. Ţevile de plumb prezente în această sală nu face decât să probeze afirmaţia de mai sus. Fistulele de plumb serveau pentru a distribui apa spre cei trei mari consumatori dintr-un oraş: termele, fântânile publice şi particularii. Intrarea în forul oraşului era flancată de două fântâni publice. Una dintre acestea, cea din partea de E, am încercat să o reconstituim în această sală.Sistemul de încălzire centralizat dintr-o casă romană – hypocaustum – se baza pe circulaţia aerului încălzit (într-un praefurnium) prin podeaua şi prin pereţii clădirii.Urmează o încăpere dedicată ceramicii, care cuprinde unele dintre cele mai numeroase dintre descoperirile arheologice, atât cantitaiv cât şi în ceea ce priveşte funcţionalitatea obiectelor. Opaiţele erau un fel de lămpi portabile, care funcţionau pe principiul lanternelor din ziua de astăzi, numai că sursa de energie era dată de uleiul vegetal sau de grăsimea animală.Amforele din Dacia de obicei sunt produse de import, aducându-se cu ele vinul grecesc, uleiul de măsline şi chiar un sos de peşte – garum etc.Cea din urmă sală este dedicată agriculturii, comerţului şi jocurilor practicate în capitala Daciei romane şi în împrejurimile acesteia.Deocamdată atât am reuşit să reorganizăm din expoziţia de bază. Urmează ca pieseleă fie reorganizat pe aceleaşi criterii tematice.

Cosmin Ionescu

See author's posts