Ceremonial religios și  depuneri de coroane la Tulișa

Anul acesta, administrația publică locală a orașului Uricani a organizat  doar un ceremonial religios și  de depuneri de coroane,  în memoria tuturor eroilor care și-au piedut viețile în munții Vâlcan, în primul Război Mondial. Pentru buna desfășurare a acestor manifestări consilierii locali ai orașului Uricani au aprobat alocarea din bugetul local a sumei  de 1800 de lei.  Primele acţiuni care au precedat iniţierea şi transformarea acestor manifestări, într-o nedeie locală, au avut loc în urmă cu 15 ani,  în 20 iulie 2003, când liberalii uricăneni au inaugurat o placă comemorativă în cinstea reabilitării memoriei fruntaşului liberal Gheorghe Tătărăscu şi a fost amenajat pe traseul touristic Tulişa – Retezat un izvor cu numele “Izvorul lui Gheorghe Tătărăscu”. Iniţiatorul, Ion Pavel, fostul țărănist și venerabilul Nicolae Stoi cu ajutorul fostului director Daniel Surulescu şi alţi liberali de frunte au ridicat în final, o cruce comemorativă în cinstea tuturor celor care s-au săvârşit în grelele lupte care au avut loc pe aceste meleaguri, în prima conflagrație mondială. Localnicii din Valea Jiului au suferit mult, în acele vremuri,  după jaful făcut în zonă de armatele germane. Numai oraşul Lupeni a anunţat pagube de război de 2.560.000 lei. În martie 1920, Prefecturii Judeţului Hunedoara secretarul comunei Vulcan înainta o listă cuprinzând numele a 38 de localităţi “care au suferit din partea germanilor sau aliaţilor, au săvârşit acte de cruzime, violenţă, rele tratamente care au adus atingere vieţii, sănătăţii prin închisioare, internare, deportare”, se arată în volumul profesorului Constantin Kiriţescu intitulat “Istoria războiului pentru întregirea României”. Preotul ortodox din Lupeni, Victor Şandru a fost internat din anul 1916 până în luna iulie 1918, urmând ca mai apoi, să participe în decembrie la Alba Iulia, la Marea Unire.  Funcţionarul Gheorghe Şuluţiu de la Societatea Lupeni în anul 1916 a dat dovadă de un înalt patriotism, personal a făcut primirea Armatei Române la intararea în comuna Lupeni. Dându-şi seama de urmările acţiunii sale la retragerea trupelor române, s-a retras cu aceasta, dar la Bucureşti, a fost prins de Armata Austro-ungară şi reţinut la închisoarea de la Sibiu timp de un an şi şase luni, de unde a fost trimis în comună şi forţat să lucreze în mină, la muncă grea, ca simplu muncitor. Nici femeile nu au fost cruţate de autorităţile maghiare. Maria Şandru, pentru că a servit prin diferite acţiuni Armata Română a fost deţinută la închisoarea din Cluj timp de doi ani. Din Cîmpu lui Neag au fost întemniţaţi localnicii Alexandru Breban, Alexandru Hamzu, Ioniţă Dreghici, Vasile Berinde, Gheorghe Mihăiasă Hamzu, Ştefan Beride, Constantin Mihăiasă şi soţia sa, Barlog Avram, Mariana Mojoatcă.

În acţiunile lor, forţele de represiune nu au făcut deosebire de naţionalitate, sex şi vârstă, arestând, deportând şi supunând la chinuri şi înfometare femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni. Au fost arestaţi şi închişi ori deportaţi nu numai români, ci şi unguri, gemani, evrei şi alte naţionalităţi care au colonizat Valea Jiului, ce devenise o zonă multietnică. Conform aceluiași autor, a celui mai mare herpetolog al României, Constantin Kirițescu, costul   indirect al participării României la primul război mondial sub aspectul reparaţiilor, respectiv a despăgubirilor, acestea au fost estimate de către comisia de reparaţii la 31 miliarde de lei aur, la care se adăugau bancnotele emise în teritoriul ocupat, distrugerile din timpul retragerii, precum şi distrugerea industriei petroliere, pentru care s-a dat cifra de 10 milioane de lire sterline. Realitatea  îi acorda României un procent de 1% din datoria globală pe care Germania o datora Puterilor Aliate, ceea ce făcea ca suma efectivă sa fie în asonanţă cu cuantumul ce îi revenea din partea Germaniei. Deoarece datoria globală a Germaniei era estimată la 132.000.000.000 de mărci aur, procentul de 1% derivat ajungea la 132.000.000 de mărci aur, astfel încât Vechiului Regat îi mai rămâneau neacoperiţi încă 30.868.000.000 lei aur.  Revenind asupra aspectelor istoriografice în contextul problemei reparaţiilor, îl menţionăm pe John M. Keynes, economist englez şi participant direct în calitate de delegat oficial al Trezoreriei Britanice în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, care a scris de asemenea o carte publicată în anul 1920, despre consecinţele economice ale păcii. Dincolo de previziunile sale economice şi dorinţa de a nu ruina complet Germania preţ de câteva generaţii ca parte învinsă, a tratat de asemenea şi costurile, însă în contextul reparaţiilor. Daunele, dacă este să ne raportăm la costurile colaterale ale războiului, au fost formulate în discursul oficial al Conferinţei de Pace adresat Germaniei, constrânsă, la asumarea tuturor pagubelor produse populaţiilor civile aliate, a distrugerilor de proprietate, ceea ce se traducea prin suportarea financiară a războiului de către Germania. În acest cadru, autorul a insistat pe investiţiile germane în România, estimate în momentul intrării acesteia în război ca fiind intre 20 şi 22.000.000 de dolari americani, dintre care 1,4% erau reprezentate de împrumuturi de stat. Restituirea depozitului de aur al României era de asemenea stipulată, însă într-o notă marginală de către autor, cu precizarea destinaţiei către aliaţi, până la semnarea Tratatului de Pace. Practic, autorul a încercat să diminueze costurile finale ale Germaniei prin identificarea şi justificarea investiţiilor sale, ce aveau scopul de a reduce financiar povara achitărilor prin estomparea pretenţiilor învingătorilor. La 15 ani de la organizarea primei Nedei de la Tulișa totul s-a cam pierdut,  în negura timpului. Doar ceremonialele care au avut loc în ultimii ani, mai amintesc de marile evenimente care se organizau odinoară aici, în vîrf de munte,  când  VIP-urie politicii hunedorene se aduna să-și etaleze invitații veniți din București sau de pe alte meleaguri și să participe la agapele frățești ori la spectacolele unde erau chemați artiști de frunte, acestor astfel de manifestări alocându-li-se sume împortante de bani, din bugetul local, de până la 30.000 lei.

Redactia

See author's posts