MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE DIN DEVA – PALATUL MAGNA CURIA sau CASTELUL BETHLEN I

 

                             Oricum îl numești este unul dintre cele mai renumite și captivante muzee din țară. În anul 1582 căpitanul garnizoanei cetății din Deva, Francisc Geszty, construiește o casă.[1][2] Această casă va fi folosită ca reședință apoi de către Sigismund Báthory, generalul Basta, Ștefan Bocskay, Gabriel Báthory și Gabriel Bethlen. În 1621 Gabriel Bethlen dispune transformarea radicală a construcției inițiale, rezultând palatul Magna Curia. Conceput inițial în stil renascentist (sub Gabriel Bethlen), edificiul ajunge la o formă definitivă la începutul secolului al XVIII-lea când i se aduc ultimele modificări. Aceste modificări îi dau înfățișarea barocă păstrată până astăzi. După unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918, Castelul Bethlen a trecut în proprietatea statului român, iar din 1938 în castel a fost amenajat Muzeul de Istorie al județului Hunedoara,în timp devenind sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.

      Muzeul este conceput pe amândouă etajele,fiecare încăpere găzduind o secțiune a muzeului sau o temă dintr-o anumită epocă.La parter în prima sală cu ambient mobiliar  de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului al XX-lea și trei tablouri ale membrilor unei familii nobiliare de origine română și care și-a schimbat numele maghiarizându-l,familie care a avut mare influiență in istoria Comitatului Hunedoarei,unul dintre membrii ei fiind chiar descoperitorul relicvelor dinozaurilor pitici de la Hațeg,printre primii fotografi ai timpului său și fondatorul Albanologiei(Istoria Albaniei),personaj controversat care s-a dovedit a fi de fapt spion al Austro – Ungariei,în anul 1918 statul român confiscându-i toate conacele,dar în 1919 i se redă un conac de unde este alungat de săteni.De asemenea în această sală sunt piese de Ceramică de Batiz,ceramică celebră, fabricată la Batiz,comuna Băcia de o manufactură care a funcționat între anii 1805-1865.

 

  Tot la parter se află și secțiunea de Științe Naturale unde se află și primii doi zimbrii aduși în anii  1950 din Polonia,pentru repopulare Podalek și Polonka și urmașul lor născut pe pământ românesc ,la Hațeg, Roman.Ceea ce mai puțini știu este că toate numele zimbrilor născuți la Hațeg încep cu RO,la un moment dat fiind prea mulți nu au mai găsit nume care să înceapă cu RO.

În aceeași secțiune se află și fosilele de dinozauri pitici descoperiți la Hațeg,un ou întreg și un fragment de ou,aici este iarăși o particularitate,când s-au descoperit fosilele numele lor a fost pus jumătate în limba română și jumătate limba maghiară,nume păstrat în cinstea descoperitorului lor care era de etnie maghiară.Vedeta acestei secțiuni este diorama care reproduce în mărime naturală acești dinozauri pitici.Este și o explicație foarte interesantă a mărimii acestor dinozauri dată de ghid dar am să vă las să o auziți singuri,are altă savoare auzită acolo și dată de niște ghizi într-adevăr profesioniști.Este aici chiar și carapacea unei broaște țestoase preistorice descoperită în mina

 

Uricani,precum și fosile de palmieri din timpurile când în zona județului Hunedoara era o climă tropicală și marea acoperea o mare zonă din actualul uscat.În rest fiind expuse colecții de fluturi exotici animale și păsări împăiate care trăiesc sau au trăit pe teritoriul României.

       Pentru mine și vizitatori a fost o experiență foarte plăcută  pe care o voi relata în continuare în partea a doua a acestui articol.

 

                                                   ȘTEFAN Băutu