Îmi lipsești, prietene

Andrei Vlad a fost un OM,un PRIETEN,un MENTOR. A fost un om fiindcă întotdeauna latura sa umană a predominat chiar în dauna propiului interes.Nu a trecut niciodată pe lângă un nevoiaș fără să îl întrebe ce problemă are,fără să încerce să îl ajute,fără să îi întindă o mână de ajutor.Nu a trecut niciodată pe lângă o nedreptate fără să ia atitudine împotriva ei,fără să o demaște public.Acest fapt i-a adus inamici din partea puternicilor zilei,ai puterii trecătoare de natură politică sau administrativă.Atitudine plină de curaj într-o lume a servilismului și a capului plecat,atitudine care i-a atras probleme de natură personală,profesională și chiar materiale.Necazuri și probleme care nu l-au abătut de la drumul ales,drum anevoios,plin de piedici,dar străbătut cu curaj și dârzenie de Andrei.

Andrei a fost un prieten drept,cinstit,leal,devotat,întotdeauna lângă mine când am avut nevoie.Câți oameni pot spune că au avut asemenea prieteni?Câți oameni pot spune că au avut un prieten ca Andrei?

Andrei m-a încurajat să scriu primul meu articol.M-a susținut moral când am șovăit și m-am îndoit că o pot face,el mi-a dat curajul și voința să trec peste îndoieli.El nu mă mai aude și nu mă mai poate vedea,dar acolo unde este știe că mi-a influiențat viața în bine și că va fi mereu în inima mea.

ANDREI a fost un OM,un PRIETEN,un MENTOR.